Aforisme

Mai jos de rațiune nu-i decât nimicul, mai presus de aceasta e Dumnezeu. Ce mai poți face când toate crezurile ți-au fost spulberate? Te retragi în credință şi constați că nu esti destul de înțelept pentru desăvârşire. Şi-atunci ce se întâmplă cu ființa ta, în ce să te mai refugiezi? Virgil Andronescu© Drepturi rezervate autorului Continuă să citești Aforisme

Netrăitele

– Un prăpădit care trăia pe datorie Şi din iubire în iubire, Ca-ntr-un spectacol de cabaret. Căra zilnic un rucsac Cu cărți, reviste şi-un ceva… Prin care se ținea viu în el Şi printre oameni. Mânca din joi în Paşti şi-arăta Cum va fi după… Ce nu va mai fi. Acum e acolo unde-i e locul, În vecie ori în eternitatea uitării. Cu Energie cosmică, … Continuă să citești Netrăitele

Aforisme

Am văzut atâtea erori ale biologicului uman, încât întreaga mea existență stă sub semnul acestora şi al aflării cui aparțin acestea: naturii sau divinității? Destinul, un sicriu în care fiecare clipă arsă mai adaugă câte un pumn de țărână din trupul vieții. Sunt oameni născuți pentru iubire şi nu au nimic, alții au totul dar sunt incapabili să iubească. Virgil Andronescu© Drepturi rezervate autorului Continuă să citești Aforisme

Patria mea…

Rătăcit-am şi tot rătăcescPrin lume,În căutare de sine.Oglindindu-mă,Mă tot oglindescSpre găsirea de mineÎntr-alt mine. M-am refugiatÎn Golful Sângelui mutilatUnde nu mi se întâmplă nimicDin firesc…Mai mult decât zbateriDe sentimente ciudate,Unde nici crimeDin amor nu trăiesc. M-am refugiat în lăuntru-mi,Unde cu mineMă port belicos,Încercând înfrângerea mea,Unde eu însumi pe mine mă luptAbandonat în Patria mea prea tăcută. M-am refugiat in Patria-Colii-de-Scris, printre cuvinte mi-am ascuns la … Continuă să citești Patria mea…

Aforisme

„Când îți propui anumite scopuri în viață, până la îndeplinirea acestora timpul pare interminabil. Dincolo de scopuri şi atingerea lor acelaşi timp pare infim.” „Se vorbește de înainte-văzători. Bun, e nevoie de proiecțiile mentale ale acestora, dar mai mare nevoie este de înapoi-văzători pentru a ne deschide ochii minții cu privire la ororile trecutului întru nerepetarea acestora. Despre această necesitate nu vorbește nimeni.” „Mulți sunt … Continuă să citești Aforisme

Sfântă îndoială

Spre deosebire de unii…Care ştiu totul (neștiind ceva),Zic…Eu ştiuCât ştiu!Îmi pun întrebăriLa tot pasul,Trăiesc din îndoieliDespre (ne)existențaDumnezeului cel rău.Habotnici religioşi vor spuneCă nu L-am găsit,Eu însumi îmi răspundCă e particula viețiiDin universul trupului meu.Până dincolo…Dincolo de finitul infiniteiCăi a Laptelui. În mine pulseazăEnergia vie a poeziei Supremul şi ultimul gest de iubire al demiurgului față de mine este acela de a-mi da sfârşitul pe care … Continuă să citești Sfântă îndoială

Șerpuita cărare a șerpilor

Cu mai mult timp în urmă, adică toamna trecută, am fost cu trei prieteni la pescuit. Pretextul ăsta a fost. Era cald și frumos și-am hotărât să mergem pe malul celălalt al Dunării. Pe la 8 dimineața treceam Dunărea cu bacul. Rucsaci cu merinde și cu ceva de băut, undițe și lanșete, gata pregătiti ca pentru o lungă și spectaculoasă expediție. Până pe la prânz … Continuă să citești Șerpuita cărare a șerpilor

Aforisme

„Ne-a pus Cineva într-o cușcă, de aur sau de tinichea, iar noi nu avem dreptul și nici voie să ieșim din ea. Suntem condamnați la așteptarea în suferință până când acel Cineva se va milostivi de noi și ne va elibera.” „Nici măcar prin cartea ce va urma în curând, viața nu mi-a dat şansa de a renunța la discuția contradictorie cu Dumnezeu, implicit la … Continuă să citești Aforisme

Aforisme

„Destinul e de cele mai multe ori dramatic, chiar tragic, şi de foarte puține ori are simțul umorului. Atunci când totuşi îl are, acesta devine ironie şi sarcasm.” „Da, recunosc pe unii care dovedesc că sunt mai buni decât mine, dar nu pot suporta emfaza celor care, mai proşti decât mine fiind, mă privesc arogant din înălțimi nemeritate.” Virgil Andronescu© Drepturi rezervate autorului Continuă să citești Aforisme

Ultim onor militar

Linişte de mormântS-a lăsat în capelaUnde stăm la priveghi Imnuri de SlavăCătre Cer înălțândPreotul cântă sublim Pentru fratele careMâine va fi coborâtÎn al țării pământ Lacrimi scaldă obrajiiSoției fratelui tatăluiŞi fiilor săi precum brazii Mâine fanfara militarăVa fi auzită şi-n CerUn ultim onor militar Va fi ascultatDe fratele cel plecatÎnrolat prea devreme În oastea de îngeriBine păzităPe pământ şi în Cer! .. Autor poem: Virgil … Continuă să citești Ultim onor militar

Negăsite răspunsuri, neștiute întrebări

– Lasă că până la urmă… Toți ne vom lăsa, Aici sub scoarța ta, Os cu os Albit de sudoare! – Până la urmă… Şi mâini şi picioare. Şi pentru ce?! – Am parcurs un drum… Încet-încet şi greoi, Dezbrăcându-ne de haine, Dezbrăcându-ne de trup. Plecăm goi… De pe scoarța ta, Dedesupt de ea. – Pentru ce?! Os după os, trup după trup, Toți îți … Continuă să citești Negăsite răspunsuri, neștiute întrebări

Păsări, flori, oameni și Dumnezeu

În frageda copilărie furam ligheanul mamei și-l ascundeam. Așteptam să plece la serviciu. Luam un ghem de sfoară, pus și el sus, și făceam o prinzătoare. O prinzătoare de păsărele. Rupeam dintr-un pom un bețișor de forma literei y și de capătul contrar y-ului prindeam sfoara. Una lungă, lungă încât să pot sta departe de prinzătoare. Pe capătul bifurcat ridicam o parte a ligheanului. Puneam … Continuă să citești Păsări, flori, oameni și Dumnezeu

George (pe englezește)

Întreaga noapte l-am visat.Un George…,Mai mulți… George,De exemplu: versiunea George 1.0Şi am continuat să visez:Cum că George Punct(sta pe margineaunui câmp… de vis)Şi se bucura de un iepureMare albastru cu urechi lungiPe care îl ținea strâns la piept.Şi se bucura George 1.0.Visul continua…Începând de la George 1.La versiunea George .9.În visul meu obsesivToți oamenii se numeauGeorge (pe englezeşte)Urmat de cifre şi puncteDupă un anumit algoritm.Am … Continuă să citești George (pe englezește)

Aforisme

„Pescărușii, rotesc unghiuri… Dramatice unghiuri, tragice sfere!” „Un Iuda inventat de mine: cel care mi-a plătit ultimul pahar mi-a dorit sfârșitul.” „De s-ar întâmpla ca pereții să nu îmi mai vorbească, nici că aș mai scrie! Unu, doi, nouă, cinci…, zece, probă de luciditate.” Virgil Andronescu© Drepturi rezervate autorului Continuă să citești Aforisme

Aforisme

„Viața şi propria-mi moarte nu devin interesante pentru ceilalți decât în măsura în care atributele respective îi vor afecta în esență şi la modul absolut pe aceştia.” „Voi sănătoşii acestei lumi, voi cei ce vă dormiți nopțile, bucurați-vă de întunericul lor; eu continui trăirea sublimei lor întunecimi!” Virgil Andronescu© Drepturi rezervate autorului Continuă să citești Aforisme

Nu îmi aparțin

Cade timpul peste mine.Avalanşă-n miez de iarnă.Timp trecut precum toamna careVine, pleacă…, nici prezentul…Nu-i decât o clipă-n mine.Nestatornic sunt şi eu.El e muntele încremenitÎn trecut şi-n viitor.Nicidecum nu-mi aparține,Iară eu nu-i aparțin.Vine-trece, trece-vine ca o avalanşă -n miez de iarnă,De pe muntele semeț al vieții. După toamna-n care timpulA-nceput să se pornească,De din ziua-n careViața a-nceput să se prăvale… Cu-n sfârşit de la-nceput. .. Autor … Continuă să citești Nu îmi aparțin

Copilul dinlăuntru

Trăiesc imponderabilFără plasă…Iubita-i permanentăVolatilizare.Mai cred ca prostul în inefabil!Prin viața cea dementăRămas-am fără de visare.Mama e acasă…Pierdut de mine sunt– Irecuperabil.Părinții mei mai cresc și-acumCopilul ce se chinuie în mine– Zbor singur pe un drum…De zborul foculuiCare mă ține aproape de neantMai muritor decăt sunt alții.Prin urbea joculuiLipsindu-mi doar talanții– Doar cu-n talantRămas-am îngenuncheatÎn fața chipului iubit!Imponderabil…De vers sunt agățatȘi fără plasăDe gând nemărginit.Cu gândul … Continuă să citești Copilul dinlăuntru

Cade frunza „Danga-langa”

„Danga-langa, langa-danga”,De ce cade frunza toamna?Pentru că se sfârșește varaȘi-i firesc să vină toamna! „Langa-danga, danga-langa”Nu mai stă pe creangă frunza,N-o mai suferă nici creanga,Pentru că revine toamna. Pe pământ nu-i ca în cer:Legea gravitației dispune,Vrem nu vrem, totul este efemer,Ce-i în cer, în cer rămâne! „Danga-langa”,E normal să vină toamna,„Langa-danga”,Părăsește frunza creanga.Nu cade în sus, nici gând… StatorniceșteEfemerul pe pământ! .. Autor: Virgil Andronescu© … Continuă să citești Cade frunza „Danga-langa”

Între patru pereți

Un război inutil se desfășoară:Mentalitate de dinozaurCa și-un tezaur…O comedie burlescăPe care uneori UniversulO joacă cu viața noastră– justiție în stare pură, cică divină,Sau hazard– Intra muros(între ziduri) eroi și martiri.Femeile nu au nicio pasiune,Tăcerea li se plimbă scandalos prin gură,Frumoasă ca salbeleDe la gâtul țigăncilor cu ochi de mură.Dar ce e omul fără nume de ne singurătate?E un Dumnezeu ce se transpune în Dumnezeu?Care … Continuă să citești Între patru pereți

Din cartea dezamăgirilor

Nu ştiu ce-i Dincolo…Totuşi îmi doresc să plonjez în afara vieții.Am mai experimentat cândvaŞi-am fost întors…Dintre cohorte de îngeriCe survolau…,Croncănind, ținându-mă între gheareAsupra de adâncimi fumegânde.Niciodată nu am refuzat nebunia,Conştient fiind…Că nu există întoarcere.Şi nici să opresc timpul nu pot.Patul acestei lumi îmi estePrea mic!Poemele îmi atârnă pe-afarăCa nişte picioareSpânzurate de univers. Să vină cineva fără vină,Să mi le taie! DEZAMĂGIRI. Acele muze moarte urmate … Continuă să citești Din cartea dezamăgirilor

Prăbușirea în apocalipsă

Dumnezeu s-a împiedicatDe credința meaȘi s-a prăbușit în mine.Și-a julit genunchii,A sângerat mai mult de o eternitate,Murdărindu-mi plasturele bucurieiCe-l mai aveam…De-aici a început prăbușirea meaÎn Apocalipsă,Acolo unde L-am întâlnit…Pentru prima dată pe filosof,Care tocmai își trăia ultimele culmi,Sfârtecat de agonia iluziilor,După ce- în toate scrierile,Îl prăbușise pe Demiurg în El însuși,Anunțându-i sfârșitul.Și-am mai întâlnit un prieten…Care mă-njura frumos de CioranAtunci când nu suferea de ne-genialitate,Și … Continuă să citești Prăbușirea în apocalipsă

Jocul cu viața

Prin tine am văzut diavolulȘi m-am îndrăgostit,nebunește,ca de un înger.Sau ca de un demon deghizatîn piele de șarpe,ascuns în piele de Om.Ca de o poezie.În care încapDumnezeu, moralași toți oamenii…ispitiți.Să rămână, să fie…! Poem din volumul „Semne și Cuie”. .. Autor poem: Virgil Andronescu© Drepturi rezervate autorului Continuă să citești Jocul cu viața

Între geneză și potop

Eva nu a mușcat din măr,Așa cum se vorbește prin târg,Și-a lepădat doar pielea de șarpe– în poșeta de firmă. Nici șarpele nu a existat în forma sa biblică.Peste vremuri…Doar lui Newton I-a căzut un măr pe cap– Devenind primul bărbatCare s-a trezit la realitate.Din ziua Z nu se mai roagă,Doar cugetă și cugetă. Eva s-a îmbrăcat cu o frunză-de-viță-nobilăȘi a fugit cu un altfel … Continuă să citești Între geneză și potop

Zodia ursitoarelor

Eu și tristețeaAm fost născuțiDe aceeați mamă! Încă mai suntem legațiDe același cordon ombilical.Niciunuia nu i-a fost tăiatBuricul. De aceea tristețeaEste buriculLumii melePrins în foarfecul viețiiCe mă tot moșeștePrintre ursitoare de tot felulDe toate rangurile .. Autor poem: Virgil Andronescu© Drepturi rezervate autorului Continuă să citești Zodia ursitoarelor

În pas decadent

sunt nopți în care urc până în iad să strâng în brațe păcătoși apoi – către dimineață cobor trepte nevăzute – pe la cântat de cocoși să văd cum…și ce îngeri – au curaj să mă privească. în ochi apoi să mă sărute! chiriașul din mine cară sisific tot timpul un suflet cu el îl hrănește cu iadul din rai – cu ființe zălude și … Continuă să citești În pas decadent

Manole vs Elonam

Unii poeți Lipsiți de ne-oamenii din ei Îl glorifică pe Manole Pentru deszidirea Anei din zid. Eu omul Lipsit de ne-poetul din mine Îl iubesc pe Elonam Pentru scoaterea zidului din Ana. Sigur că poeții fără de oameni Și nesigur că oamenii fără de poeți Merg pe lama mistriei Dintre Ana din zid Și dintre zidul din Ana. Oricum ar fi… Zidirea și deszidirea de … Continuă să citești Manole vs Elonam

Pământul din trupul fratelui meu

Am văzut cum trupul fratelui meu A fost băgat în pământul din cer Pe care până atunci îl călcase în picioare. Nu numai cu ochii mei am trăit – Încărcați de amintiri Ci și cu ochii mamei ce-l cernite. Eu doar regândesc acum trupul Din sufletul fratelui meu Nu numai cu gândurile tatălui meu Ce trebăluiește ca robii lui Dumnezeu Întru așa-zisa liniștire de suflete. … Continuă să citești Pământul din trupul fratelui meu

Amor cu Bachus

În seara asta Am avut întâlnire De amor Cu Bachus. Ne-am sărutat, …nu ca Iuda… Precum… …El cu vinul. Ți-am demonstrat Că bețiile noastre Sunt la fel de autentice Precum adevărul Despre Iisus! În seara asta Te-am căutat… Ca pe un sine pierdut. Îngrijorător De îngrijorat. Pentru a ne confrunta Sângele din pahare: – al tău, virusat de trădare – al meu, inundat de vin. … Continuă să citești Amor cu Bachus

Întru iertarea tuturor semințiilor cuvintelor

Străpung cu stiloul coasta hârtiei din interior sângerează cuvinte titlul ridică ochii spre cer: iertați-l domnilor critici că știe ce face! și fără voia noastră sacrosantă apoi capul poveștii cade pe umerii curbați ai ideilor mâinile frazelor tremură două orizontale orizonturi bătute în semne de exclamare întregul trup al textului răstignit suferă în așteptarea izbăvirii eterne: facă-se voia ta Cititorule! genunchii zdrobiți îngenunchează absolutul de … Continuă să citești Întru iertarea tuturor semințiilor cuvintelor

toți îL ucidem în fiecare zi!

Ce înseamnă să traiești… Să mori valorează mai mult!? Existănd… Pe tine te părăsești… Negând viața. E gestul acela… Doar renunțând…! Răstignit. Eu l-am omorât pe Cristos! E felul de-a te părăsi ceilalți. Și ei L-au ucis în fiecare zi… Și tu pe tine. Nu-i lașitate nici gestul de a fugi. Pur și simplu Îți asumi neîmplinirea. Făcând pactul cu Litera și Cuvântul… Împlinirea este … Continuă să citești toți îL ucidem în fiecare zi!

Vid

nu mai ştiu cum… şi ce mai vreau nu mai ştiu unde… încotro să apuc prăpastia-i mare… marele hău se dilată… şi mai mult mă afund… în mine… dezastrul se-adânceşte avid prăbuşită-mi e lumea şi moartea revine golul acesta… se umple cu Marele vid vidul acesta… mă umple cu… mine scârba îmi este… aceeaşi cu sila nimicul… nimic îmi tot este mi-au mai rămas iubirea … Continuă să citești Vid