Când e iubire


Lăcomia ne-nvrăjbrște viața
În copacul ce ne crește vise,
Unele să ne scurtează ața
Bătând cu sârg la porțile închise…

Iubirea ne călăuzește pașii,
Iar Dumnezeu ne-ajută să trăim,
Cu-ncredere ne îndreptăm urmașii
Spre noi speranțe, ne face să nutrim!

În armonie viața e un cântec
De ști să-l pui pe notele deschise,
Sentimentul să irumpă lăuntric,
Ca trăirile să fie permise…

Dorințele să nu le încătușăm,
Șansa noastră e să ni le împlinim,
Dacă cu pretenții nu ne înarmăm
Și dăm frâu liber iubirii ce-o simțim…

Iubirea e liantul ce sporește
Faptele și gândurile bune,
Creând frumoase file de poveste
Și un solfegiu în minunate strune…

Din răutăți nu vom culege lauri
Nici vise cu finaluri fericite,
Doar haosul cu izul de balauri
Și scopuri pierdute, nereușite…

Iubirea este o carte deschisă,
Nu este greu să fi bun și răbdător
Din veacuri ea în cărți este descrisă
Ca o minune a acelui creator…

Când e iubire, viața-i mai ușoară
Și împletește visele din caer,
Ce-ncununează timpul ce măsoară
Doar dragoste, fără a pune-n taler…

..

Autor poem: Marilena Dumitrescu
© Drepturi rezervate autorului

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.